Filmari noi foraje apa Bacau

Filmari noi foraje apa Bacau

http://t.co/dMD7psjl5j

Preturi foraje

http://www.forajerautitan.ro/preturi-foraje/

Lucrarile de foraj presupun diferite tipuri de operatiuni, mai mult sau mai putin complicate, din care rezulta cheltuieli diverse. Orientativ va putem oferi cateva preturi la forajele de apa.

Foraj de apa de la 30 – 80 metri, tubat cu teava de 140 mm:  intre 50 – 80 euro / ml adancime

Foraj de apa de la 80- 120 metri, tubat cu teava de 140 mm:  intre 60 – 90 euro / ml adancime

Foraj de apa de la 80- 120 metri, tubat cu teava de 160 mm : intre 70- 100 euro / ml adancime

Foraj de apa peste 120 metri, tubat cu teava de 160 mm:  intre 90 – 150 euro / ml adancime

Foraj de apa peste 120 metri, tubat cu teava de 200 mm:  intre 100 – 200 euro / ml adancime

Pentru forajele de apa profesionale, care presupun diferite tipuri de lucrari speciale, preturile se calculeaza dupa normele din constructii.

Preturile de mai sus, vin in ajutorul Beneficiarului pentru a-si face o minima calculatie, a investitiei pe care urmeaza sa o faca.

In calculul pretului unui foraj de apa, mai intra si transportul, carotajul electric si tipul rocilor strabatute.

Stabilirea caracteristicilor dimensionale a forajului de apa

http://www.forajerautitan.ro/cum-se-face-un-foraj-de-apa/stabilirea-caracteristicilor-dimensionale-forajului-de-apa/

Stabilirea caracteristicilor dimensionale a forajului de apa 

Principalele caracteristici dimensionale ale forajului de apa sunt:

• diametru sapatura (diametru sapei cu care se foreaza),
• diametru coloana definitiva,
• adancime,
• fante filtru, lungimi filtru si granulatia filtrului invers.

Sunt 2 elemente importante care stabilesc adancimea forajului de apa:

1. Debitul de apa pe care vrem sa-l obtinem. Pentru cresterea debitului de apa trebuiesc captate mai multe straturi acvifere,
2. Adancimea stratului acvifer. Uneori stratul din care putem extrage apa din pamant, printr-un foraj de apa, se afla la adancimi mari, iar straturile de suprafata-panzele freatice, cum mari influente meteorice, sunt infestate, cu nitrati, nitriti, material biologic.

Diametru sapaturii forajului de apa, este dat in principal de debitul de apa cerut si de caracteristicile rocilor pe care le strabate.

Coloana definitiva se alege in functie de diametru sapaturii forajului de apa si diametru minim astfel incat sa se poata introduce o pompa submersibila sau un sorb al unui hidrofor.

Uzual pentru forajele de apa casnice, se foloseste o pompa cu diametru exterior de 4″, aproximativ 100 mm, care ar putea fi montata intr-o coloana de 125-140-160 mm.

Pozitionarea forajului de apa

http://www.forajerautitan.ro/cum-se-face-un-foraj-de-apa/pozitionarea-forajului-de-apa/

Pozitionarea forajului de apa

Sunt cateva conditii pe care ar trebui sa le indeplineasca viitoare pozitie a forajului de apa:

• prima si cea mai importanta, este ca forajul de apa sa fie localizat pe proprietatea Beneficiarului.
• sa existe acces pentru instalatia de forat si sa aiba suficient loc pentru manipularea prajinelor,coloanelor pvc, a compresorului de aer,etc.
• existenta unui spatiu in apropierea forajului de apa, pentru amplasarea batalului cu fluid de foraj. Marimea batalului este in functie de adancimea si diametru forajului de apa, respectiv cu cat dimensiunile sunt mai mari, volumul batalului trebuie crescut.
• este bine ca forajul de apa sa fie amplasat catre vale. Posibilitatea existentei straturilor acvifere (care contin apa) scad foarte mult in varful dealurilor, rare ori un strat acvifer din vale in regasim la adancime, atunci cand foram in varful dealului.
• distanta dintre pozitia forajului de apa si wc exterioare (de tara), basa, put absorbant, sa fie pe cat posibil mai mare pentru evitarea infiltratiilor in stratul acvifer din apropierea forajului de apa.
• se va tine seama si de posibilitatea alimentarii cu energie electrica si la teava de apa.
• evitarea pozitionarii forajului de apa langa cablurile subterane de inalta tensiune si a conductelor de gaze naturale.
• si nu in ultimul rand consultarea unui hidrogeolog, care sa stabileasca existenta, calitatea apelor subterane, cat si adancimea aproximativa a forajului de apa.

Ce este o pompa de caldura

http://www.forajerautitan.ro/cum-se-face-foraj-pentru-pompa-de-caldura/ce-este-pompa-de-caldura/

Cum functioneaza o pompa de caldura

De ce se monteaza o pompa de caldura

Sunt trei intrebari importante, deseori puse de oamenii care isi construiesc casele pe care le viseaza de zeci de ani. La aceste intrebari nu sunt date suficiente de bine raspunsurile, astfel incat un om cu pregatire umanista mai degraba decat tehnica, sa le inteleaga.

 1.      Ce este o POMPA DE CALDURA

POMPA DE CALDURA este un mecanism care pompeaza caldura dintr-un mediu in altul. Frigiderul este o POMPA DE CALDURA. Frigiderul scoate caldura din alimentele introduse inauntru si o elimina in mediul extern prin radiatorul montat din spatele lui. Alimentele pierzand caldura se racesc iar caldura care este data afara prin radiator incalzeste camera.

Aerul conditionat este alt exemplu comun de POMPA DE CALDURA. Aerul conditionat scoate caldura dintr-o incinta si o da afară. Spre exemplu afara pot fi 40*C iar in incaperea racita sa fie 32*C dar POMPA DE CALDURA – aer conditionat va scoate caldura adaugata in plus in camera cu 32*C (caldura degajată de oamenii din incapere, caldura degajata de aparatele electrice in functiune, etc.) mentinand temperatura constant si o va deversa in mediul exterior unde temperatura este de 40*C.

2.      Cum functioneaza POMPA DE CALDURA

Dupa primul raspuns la intrebarea Ce este o pompa de caldura lucrurile sunt mai simple. Nu explicam aici functionarea fizica, vom formula un raspuns folositor cuiva interesat mai degraba de partea practica si utila a unei POMPE DE CALDURA.

Foarte simplificat POMPELE DE CALDURA au compresoare, agent frigorific (de regula freon) si pompeaza caldura dintr-un mediu cu caldura mai putina (mai rece) intr-un mediu cu caldura mai multa. Denumirea este o metafora,  o comparatie cu pompele de apa care pompeaza apa de jos-sus.

3.      De ce se monteaza POMPA DE CALDURA

Pentru a avea un raspuns bun, cel care isi pune aceasta intrebare trebuie sa faca un exercitiu de imaginatie. Sa isi inchipuie ca la casa pe care o construieste in locul centralei termice obisnuite care functioneaza pe gaz sau cu lemne ar monta o POMPA DE CALDURA, un frigider de 20 de ori mai mare decat frigiderul folosit pentru alimente. Acesta ar avea misiunea de a raci pamantul de sub casa iar caldura scoasa din pamant sa fie descarcata in casa. Cele cateva sute de tone de pamant se vor raci putin iar caldura scoasa de acolo va incalzi casa.

Ramane intrebarea totusi, de ce sa monteze cineva o POMPA DE CALDURA la casa pe care o construieste ?

Raspunsul se numeste simplu: COP.

COP-ul este factorul de randament al POMPEI DE CALDURA montate pentru incalzirea locuintei, arata cata caldura (în Kw) se obtine prin consumarea unui Kw de energie electric.

O POMPA DE CALDURA bine montată are COP peste 4, în situații deosebit de favorabile poate depăși chiar 6.

POMPA DE CALDURA montata ca sistem de producere a agentului termic la o locuinta consuma energie electrica dar produce (introduce in casa) de cel putin 4 ori mai multa energie calorica.

Sunt cateva precizari necesare in acest moment pentru a avea toate datele si pentru ca beneficiarul unei case sa ia o decizie corecta de a monta sau a nu monta o POMPA DE CALDURA.

Dupa cum se vede POMPA DE CALDURA singura nu e o investitie, ea trebuie luata in consideratie cu toate elementele care o fac functionala pentru a avea un COP bun. Regula aceasta inflexibila ar suna asa: FARA COP MEDIU MINIM 3, NU MERITA MONTATA O POMPA DE CALDURA.

Din aceasta regula apar cateva nelamuriri si anume trebuie clarificat care sunt factorii care influentează COP-ul unei POMPE DE CALDURA. Sunt trei factori principali si îi prezint pe scurt:

1. Calitatea efectiva a POMPEI DE CALDURA. Aici nu e prea mult de zis, cumparatorul unei POMPE DE CALDURA trebuie sa aiba o atitudine ințeleapta. Intrucat noi nu vindem POMPE DE CALDURA nu facem promo niciunui model.
2. Calitatea instalatiei din cladire. POMPELE DE CALDURA au randament bun, COP bun adica daca diferenta de pompare a caldurii este mica. In traducere inseamna ca diferenta de temperatura intre mediul de unde se extrage caldura si agentul termic cu care se incalzeste casa trebuie sa fie cat mai mica. De aceea pentru o buna utilizare a POMPEI DE CALDURA trebuie sa fie prevazute in casa instalatii care functioneaza cu agent termic de joasa temperatura si anume INCALZIRE IN PARDOSEALA sau instalatii cu VENTIL CONVECTOARE. Utilizarea radiatoarelor anuleaza toate avantajele POMPEI DE CALDURA.
3. Calitatea mediului de unde se extrage caldura. Este de fapt elementul cel mai important dintre cele trei. Dupa mediul unde de unde se extrage caldura sunt trei categorii de POMPE DE CALDURA astfel:
   

                1. POMPA DE CALDURA AER – pompe de caldura care extrag caldura din aerul atmosferic. Au avantaj mare ca sunt ieftine la montaj dar nu sunt utile decat cand temperatura exterioara este peste -4*C. Se mai numesc si CHILERE. Pentru o instalatie cu producerea agentului termic mixt, sarcina de incalzire la temperaturi mici fiind preluata de alt sistem, pot fi o alegere buna dar trebuie vazut daca investitia nu este prea mare fata de alternative.

                2. POMPA DE CALDURA APA – are ca principiu de functionare extragerea apei dintr-o panza freatica de regula cu temperatura constanta de 12*C -13*C, o racesc la 2*C – 3*C si o introduc inapoi in panza freatica. Problemele pe care le ridica acest sistem sunt mai ales datorita faptului ca circuland cantitati mari de apa e nevoie de sisteme consumabile de filtrare si tratare a apei. Varianta aceasta in anumite cazuri poate duce la COP peste 5.

                   3. POMPA DE CALDURA SOL,  sunt de fapt sistemele cele mai fiabile si care au adus bunul nume al utilizarii POMPELOR DE CALDURA. Ele functioneaza racind pamantul, practic sunt ţevi in circuit inchis introduse in pamant si prin care se circula agent termic. Agentul termic pleaca din punctul termic de la POMPA DE CALDURA cu temperatura joasa, 2*C – 3*C si se incalzeste (racind pamantul de langă traseu) le 8*C -10*C. Singurul lor dezavantaj este costul suplimentar al sondelor geotermale necesare dar asigura intotdeauna COP mediu peste 4, de regula 4,5-5. Am raspuns indirect si la intrebarea CE ESTE SONDA GEOTERMALA sau SONDA GEO.

Cum se face un foraj pentru pompa de caldura | foraj pompa de caldura

http://www.forajerautitan.ro/cum-se-face-foraj-pentru-pompa-de-caldura/

Colectorul exterior, pentru o pompa de caldura geotermala este compus dintr-un foraj (o sapatura in adancime cu diametru de 160 mm) si o teava in forma de U, din PHD sau PEX-a, cu o greutate pe capat.

Realizarea tehnica a forajului pentru o pompa de caldura, este putin mai complicata, presupune cateva operatii tehnice, specifice tehnologiilor de foraj, la care se adauga specificul pentru sondele geotermale. In traducere, dupa ce s-a executat forajul, se introduce sonda, dupa care se cimenteaza, cu geosolid.

Este foarte importanta cimentarea forajului, pentru ca materialul de cimentare face transferul termic dintre tevi si pamant. In plus cimentarea evita infestarea straturilor acvifere sau de alta natura, prin amestec intre ele.

Executia forajului pentru pompe de caldura se poate face in 2 moduri:

1. Foraj uscat – cu aer comprimat si ciocan de fund.

2. Foraj hidraulic mecanizat.

Fiecare tip de foraj are avantajele si dezavantajele lor. Forajul cu ciocan de fund/aer comprimat se foloseste foarte mult in rocile dure si stabile, in timp de forajul hidraulic se foloseste mai mult in rocile sedimentare, care sunt la noi in tara in proportie majoritara.

Se considera a fi un avantaj pentru randamentul pompei de caldura, atunci cand forajul trece prin diverse straturi acvifere.

Cum se face un foraj de apa

http://www.forajerautitan.ro/cum-se-face-un-foraj-de-apa/

Ce-ar trebui sa stie un beneficiar despre foraje ?

Un viitor beneficiar al unui foraj de apa sau pentru pompa de caldura este de obicei un om normal pus sa ia decizii in probleme in care nu are nici o pregatire.

Riscul de a lua decizii gresite este mare iar acest fapt impreuna cu posibilitatea de a fi pacalit sunt suficiente pentru a strica buna dispozitie pe termen lung.

Ce urmeaza in continuare are ca scop prezentarea generala a forajelor, astfel incat d-voastra sa puteti lua cele mai bune decizii.

Foraj apa

Ai nevoie de un foraj de apa. Ce trebuie sa stii despre un foraj ?

In primul rand este nevoie de o lamurire de termeni. Daca ai nevoie de apa, scoasa din pamant sunt urmatoarele posibilitati:

Fantana -  Modul traditional de a scoate apa. Fantanile le fac FINTINARII si nu firmele de foraj. Caracteristica principala a unei fantani este, ca e de mica adancime si de aceea de regula foloseste apa meteorica. Din cauza poluarii intensive din ultimele decenii de regula fantanile nu sunt o solutie optima, panza de apa de unde se face captarea fiind usor de infestat. O fantană poate fi totusi optiunea buna daca zona are izvoare de adancime care ajung la suprafata. Din punct de vedere al exploatarii si durabilitatii in timp este cea mai buna varianta de captare a apei.

Putul forat - Cand panza de apa este la adancime mai mare de 20 de m este singura varianta. Un put forat are diametru uzual intre 150 mm si 300 mm.  Spre deosebire de o fantana de unde apa se scoate prin orice metoda disponibila, la puturi forate apa se scoate doar cu pompe submersibile.

Daca solutia cu put forat este ceea ce iti trebuie, sunt importante urmatoarele lucruri de stiut:

• Un put forat nu este doar o gaura in pamant, la finalizarea lui sunt cateva operatii tehnologice de efectuat. Firma angajata pentru aceasta lucrare trebuie sa predea putul practic cu fisa apei si cu debitul putului verificat.
• Putul forat nu se preda echipat cu pompa, aceasta este sarcina instalatorilor. Este adevarat ca firma il poate echipa cu pompa si automatizarile necesare dar acestea sunt lucrari suplimentare. Lucrarile de foraj sunt doar pana la predarea fisei tehnice.
• Nu toate forajele au apa. Nu este vina firmei de foraj daca nu este apa sau apa este insuficienta dar o firma serioasa va avea grija sa aiba diagnoza putului inainte de a introduce tuburile. Operatiunea se cheama carotaj electric.

Operatiunile tehnologice si de alta natura pentru executarea unui put, din perspectiva unui beneficiar sunt urmatoarele:

1)      Primul pas este gasirea cat mai multor informatii despre potentialul hidro – geologic al zonei. Asta insemnand ca vecinii, chiar si cei mai indepartati, trebuie intrebați despre lucrarile proprii de captare apa. Chestiunile care trebuiesc aflate/intrebate sunt:

1. daca sunt fantani sau puturi in zona
2.  la ce adancime sunt panzele de apa si cate panze de apa sunt, ce calitate are apa in fiecare panza de apa
3. felul de solul la adancime (daca este piatra dură, calcar, nisip, pietris). In general problema asta este cunoscută dar sunt destul de des intalnite exceptii care pot da peste cap tot calculul financiar. Daca cineva are in zona un put deja forat surprizele devin improbabile

2)      Al doilea pas este gasirea unei firme de foraj. Conditia obligatorie este sa aiba utilaje adecvate si de bună calitate. Din punctul asta de vedere sunt cele mai multe probleme, multe din ofertele de pe piata sunt venite de la echipe de foraj care au echipare artizanala. Pretul mic in aceasta situatie este o pacaleala, in acest caz imediat ce se ajunge cu forajul la adancimi mai mari de 10 m lucrurile de obicei devin problematice.

3)      Semnarea contractului. Pare banal dar este o faza importanta. La prima vedere poate parea chiar o faza de evitat, multi beneficiari cautand lucrari nefacturate. De fapt trebuie lamurita situatia, contractul reprezinta obligatiile asumate de parti si nu afecteaza eventualele aranjamente.

4)      Deschiderea santierului. Asta inseamna sapaturi, noroi si zgomot. Se sapa langa viitorul put doua gropi numite ’’batal ’’ (sau numai una dar mai mare) care sunt legate cu un sanț de putul forat. In batal se face decantarea noroiului de foraj (numit noroi bentonitic). Dupa aceea se aduce utilajul pe pozitie li se pune praful de bentonita la inmuiat.

5)      Se foreaza gaura primara. Dureaza cateva zile. In timp ce se foreaza noroiul bentonitic este injectat cu presiune prin interiorul coloanei de foraj si iese la suprafata aducand cu el materialul frezat numit ,, detris’’. Noroiul este decantat in batal si recirculat in put. Pe langa rolul de a scoate detrisul noroiul bentonitic mai are rol de a stabiliza peretii putului impiedicand surparea. Un sondor ia periodic probe de detris facand astfel profilul geologic al zonei.

6)      In urma acestui foraj se obtin cateva informatii bune despre potentialul de a avea apa sau nu. Oprirea forajului este o operatiune stabilita de comun acord in acest moment de catre sondori si de catre beneficiar, contand informatiile din teren obtinute anterior si studiul detrisului.

7)      In acest moment se execută operatiunea de ,, carotaj electric ’’. Aceasta operatie este facuta de o firma specializata in asa ceva, alta decat firma de foraj. Costa intre 200 si 300 de euro si in urma ei inginerul geolog va da un verdict despre ce poate face putul. Fara sa fie o certitudine procentul de eroare este extrem de mic. Deja este momentul in care beneficiarul stie daca are apa sau nu, cata apa si unde.

8)      Dacă verdictul geologului care a facut carotajul este negativ, e tot mai bine ca lucrarile se opresc aici. Costul lucrarilor este aproximativ jumatate din costul final negociat pentru put reprezentand fix cheltuielile, fara nici un profit pentru nimeni.

9)      Dacă in schimb verdictul e bun, treaba merge mai departe. Deja firma de foraj stie unde are de pus filtre de margarit.

10)   Se procedeaza la finalizarea putului, se tubeaza si se introduce margaritul.

1. Tubajul se realizează cu tevi de plastic de culoare albastra codificate cu RP urmat de o cifra, 6,8, 10, etc. Cifra reprezinta rezistenta mecanica si este cu atat mai mare cu cat e mai adanc putul. Spre exemplu pana la 60 m se merge cu RP6 iar intre 60-80 m cu RP10.
2. In zonele de captare tuburile au fante decupate.
3. Margaritul este un pietris fin sortat care se introduce in zona de captare cu rol de filtru si de marire a suprafetei de captare.

11)   După echiparea cu filtre si tubare se face denisiparea. Denisiparea este in esenta o operatie de pompare a apei din put timp de 50-100 de ore. Prin aceasta operatie se face circulatia apei si se scoate nisipul din zona de captare.

12)   Ultima operatie este curatarea zonei, predarea esantioanelor.